"Din păcate, da!"

"Din păcate, da!"

Așa mi-a răspuns un prieten la câteva întrebări pe care i le-am arătat într-o carte, întrebări de verificare a țelului, autenticității, relevanței și verdicității lui. Deși nu era decât o discuție cu un prieten bun într-o situație casual, asta a dus la o situație asumată de coaching în care răspunsul a fost acesta.

Contextul este unul comun. Există mulți care se găsesc într-un context care nu reflectă autenticitatea țelului inițial propus, țel formulat într-un alt context care-i dădea sens. Atâta vreme cât contextul nu este foarte bine identificat - a se înțelege verbalizat, încadrat într-o formă fixă exhaustivă - se poate ajunge în situația în care țelul tău este același în timp, dorința de a-l atinge nu a scăzut, dar contextul diferă, iar răspunsurile la verificarea țelului au acest răspuns: "Din păcate, da!"

Atâta vreme cât ești în acord cu țelul tău, nu ar trebui să existe genul acesta de răspuns. Poate că de fapt este o problemă de context și nu una de țel. Poate că situația nu concură cu țelul și atunci verificate trebuie să fie valorile care certifică țelul și chestionează contextul.

*****

Cartea cu pricina este:
Juliet Erickson, Arta persuasiunii, Curtea Veche Publishing, colectia Cărţi Cheie, 2009


Noul meu proiect pe Executive Coaching:  Comfort Zone in Executive Coaching

Mentorul trebuie să fie un prieten critic

Afirmația aparține lui David Clutterbuck în contextul unui public care căuta mai multe informații despre mentorat. (Articol sursă aici)

Mentoratul, ca și instrument de dezvoltare, este folosit de către orice companie care se respectă, și pentru că devine o funcțiune naturală a unui profesionist, dar și pentru că, atunci când se face formalizat printr-un proiect de sine stătător, produce efecte benefice pe termen lung prin pregătirea unui eșalon nou de viitori profesioniști în contextul culturii organizaționale specifice.

În vânzări este foarte ușor de probat acest aspect, fiind o practică obișnuită ca o echipă de vânzări sănătoasă să 'pregătească' următorul ei manager de vânzări. Chiar dacă nu mereu este vorba despre un proiect de mentorat în cazul vânzărilor (mai ales la nivele de bază), viitorul manager de vânzări poate beneficia de un stil de mentorat specific vânzărilor. Este valabil, ca și-n cazul Coachingului, faptul că Mentorul nu trebuie să fie neapărat din vânzări, deși poate fi preferat ca departament de origine. (Aspecte despre acest subiect aici)

Ca să păstrăm tonul afirmației din deschiderea postării, oare cum este posibil să procesualizăm Mentoringul, atâta vreme cât nuanța de prietenie este vitală, precum și aceea a criticismului, înțeles în sensul profund constructiv, desigur?

Dacă ne gândim la prietenie în general, vom observa că apare atunci când sunt identificate o serie de lucruri comune, în cazul de față al mentoringului: dezvoltarea profesională, experiența, expertiza, maturitatea profesională, imaginea de ansamblu, tips and tricks, și poate și altele.

Relația de mentorat este una unidirecțională în esență, iar când partea de 'critică prietenească' trebuie să-și spună cuvântul, relația devine una mult mai formalizată și aspectul profesional al problemei este mai ușor transferabil decât într-un context clasic de prietenie, în sensul comun al cuvântului.

Așa că, a fi prietenul care îți spune pe față lucrurile pe care nu le faci bine și nu se sfiește să te facă să le și recunoști, poate fi o situație de mentoring, mai mult decât ți-ai putut închipui, la fel cum aspectele din viața ta de care nu ești conștient ai vrea să ți le prezinte un prieten, tocmai pentru a fi mai greu de luptat cu realitatea.

Cât de des îți critici prietenii în față?

*****

Pe blog despre subiecte atinse în această postare:

- Câteva diferențe între Coaching și Mentoring pe acest blog: Coaching şi Mentoring

- Despre motivația utilizării celor două, te poate interesa să citești: Șablonizare și profesionalizare în Coaching și Mentoring

- Vânzătorii promovaţi ca Manageri de Vânzători

Noul meu poriect de Executive Coaching: Executive Coaching, not just for the elite of business

Valoarea valorilor

Făceam o remarcă într-o postare anterioară, deși într-un context puțin diferit, care trimite la valori.

Chiar dacă, în primă fază, tentația este să enunț o definiție de dicționar, preferabil una care satisface un context mai precis conturat, după care să comentez pe marginea ei, de data asta am să încerc ceva diferit.

Preocuparea mea în domeniul dezvoltării personale mi-a favorizat, nu de puține ori, întâlnirea cu subiectul Valorile, sursa de energie a vieții noastre interioare, care explodează într-un fel sau altul în viața noastră de zi cu zi, fie în sens pozitiv, fie altfel.

Știați că puteți reduce totul la o valoare financiară, la un număr care reprezintă exact aprecierea altora asupra a ceea ce ai?
În consultanța financiară aspectul devine și mai evident, mai ales când se pune preț pe viața ta, pe cât valorezi tu. Adicătelea, ceea ce reprezinți tu financiar pentru familia ta. Adică, și mai precis, ceea ce generezi tu financiar pentru tine și familie, într-o evaluare corectă ar fi venitul pe care tu îl aduci în familie în decursul a 10 ani de activitate productivă, iar acest lucru poate fi făcut predictiv de la venitul actual, urmând ca această sumă să poată fi actualizată an de an. (despre Suma Asigurată - aici)

Atâta vreme cât va exista economie, va exista și aspectul cuantificării strict financiare a oricărui aspect al ei. De altfel, astfel s-a ajuns la situația în care aspecte, precum trainingul, care sunt mai greu de cântărit, să poată căpăta o formă numerică foarte exactă.

Momente cheie ale vieții noastre ne dirijează anumite alegeri astfel încât tot ceea ce a fost până acum să nu mai conteze decât ca experiență de viață. Totul se schimbă pentru că percepția noastră se schimbă și pentru că noi înșine ne schimbăm. Uneori momentul este o clipă, alteori este un proces îndelungat în care doar constatăm schimbarea.



Așa că, valoarea valorilor nu poate fi apreciată decât în context și este important să fie reevaluată periodic. După nevoie. Atunci când momentul o presupune, de pildă petrecerea dintre ani, sau când situația o cere, de pildă o nouă provocare în carieră, putem să cugetăm la ceea ce ne influențează alegerile: urgența, importanța, anumite valori sau principii. Suntem în acord cu ele sau putem să facem o suspensie și să ne reașezăm pe fagaș?

Cei care zic că funcționează după valori și principii mai zic că viața lor este plină și nu irosesc timp și mai zic iarăși că până să fi făcut lucrul ăsta nu au trăit cu adevărat.
Să-i credem?

Șablonizare și profesionalizare în Coaching și Mentoring

Într-o postare anterioară am punctat câteva diferențe între cele două funcțiuni, care pot obiectiva același țel într-un context izolat, dezvoltarea profesională a unui subordonat.

Este de la sine înțeles că dezvoltarea acestor concepte de sine stătător, în sensul conturării unui practice care determină o structură și mai departe activitate specifică, ține de aceeași idee de profesionalizare excesivă (și nu gândesc absolut o nuanță negativă), care este specifică tuturor domeniilor vieții, tocmai pentru că recunoașterea performanței poate căpăta valența unui deschizător de drumuri, unui inovator, unui creator de oportunități.

Este iarăși de prisos să constatăm că împărțirea aceasta scolastică între nuanțe profunde este doar specifică unei categorisiri mentale absolute, deși necesară, un practice conform căruia putem înțelege rațional și experiențial mai ușor aceste concepte. Șablonizarea despre care aminteste unul dintre comentarii la postarea amintită nu face decât să fie o expresie a acestei delimitări mentale pe care ne-o propun cei care promovează conceptele.

Atâta vreme cât scopul pentru care se apelează la Coaching sau Mentoring este atins, atunci devine mai puțin relevantă acțiunea în sine, întrucât motivul este identificabil și cuantificabil foarte precis. Rămâne experiența prin care s-a ajuns la rezultat, și, prin urmare, un instrument în plus pentru rezolvarea unei situații specifice.

*****

Postarea și comentariu:  Coaching şi Mentoring

Despre profesionalizare excesivă în Consultanță Financiară, poți citi pe acest blog: Hiperspecializarea

Despre Coaching pe acest blog:

Coaching - mitologie
Coaching prin lectură
Momentul care te definește

Munca Inteligentă este unicul Shortcut

După atâtea articole care analizează Olimpiada de la Londra în fel și chip, după atâtea articole care sintetizează în mod logic și previzibil faptul că munca este singurul element comun al acestor sportivi de excelență, surprinzător este că deși este un subiect care ține cap de afiș al multor agenții de presă și un subiect care vinde, este vorba în același timp de un subiect pe care părinții noștri ni l-au avansat de când eram mici și pe care noi, în ultimă instanță, îl dăm mai departe într-o formă alterată, dar care poartă același mesaj: ca să ajungi undeva, trebuie să muncești.

Partea frumoasă este că treaba cu munca poate să nu devină atât de împovărătoare precum sună, atâta vreme cât faci ceea ce îți place. Iarăși un subiect foarte prezent în contextul dezvoltării personale abordate cu interes și simț de responsabilitate. Totul are o structură, chiar și succesul, deci totul poate fi învățat și dedublat, reduplicat sau reconstruit în altă situație.

Este o realitate că sportivii de performanță au o carieră limitată, mai nuanțat am putea înțelege o perioadă în care își pot atinge maximul de valoare ca sportivi în domeniul lor. Sunt mulți sportivi care se retrag după ce au urcat pe podium. Concentrarea poate spori sau poate decrește odată ce acest lucru s-a întâmplat. Realizăm că muncind de foarte devreme se poate ajunge la performanțe unice în lume, la recorduri noi și absolute, dar aceste reușite vin la pachet cu un cost, care de cele mai multe ori presupune această limitare a timpului petrecut acolo sus. Unii aleg să rămână în domeniu pe post de antrenor, dacă au și această abilitate, dar mulți rămân cu stigmatul de olimpic și atât, întrucât acest statut nu este neapărat unul care să rezolve toate problemele.

Practic în orice domeniu există un best-practice și o anumită strategie de urmărit pentru a atinge un nivel de performanță și succes, care și-a dovedit utilitatea. Și în mod uimitor(sic!), vine cu același cost, cele mai bune rezultate se obțin în condiții bine stabilite și nu tot timpul sau în aceiași parametri.

De asemenea, singura constantă este o muncă susținută, o muncă inteligentă, care să îți coordoneze efortul spre a-ți rafina anumite abilități specifice, cu care să obții cele mai bune rezultate posibile.

*****

În domeniul financiar, există mulți specialiști care pot să-ți vândă ideea de shortcut, așa s-au făcut și încă se fac mulți bani. Poate într-un context precis identificat și foarte bine asumat, acest lucru este posibil. Există un cost aferent, care se traduce în bani: profit sau pierdere.

Unii zic că banii nu fac altceva decât să-ți accentueze caracterul pe care deja îl ai. Alții zic că puterea, banii, sunt elemente care corup. Deși afirmațiile nu se exclud reciproc, pot să surprindă un conflict interior, generat în primul rând de educația noastră financiară din familie sau din contextul cultural în care am crescut și ne-am dezvoltat.

Atâta vreme cât metodele pe care specialiștii din domeniu financiar le promovează pentru a ne atinge obiectivele, iar aceste metode se potrivesc cu felul nostru de a fi, și, în plus, ne asumăm și conștientizăm costul pe care trebuie să-l plătim, poate că este o ideea bună să acționăm conform principiilor și valorilor noastre coordonate cu obiectivele pe care le urmărim.

Munca făcută în sistemul propriu de valori este singurul shortcut către obiectivele noastre, pe termen lung și scurt, în toate aspectele vieții: personal, familial, carieră, social.


Tu ce crezi despre asta?

Project Management... personal

Eeeeh, de fapt acum purcedem la o treabă care seamănă a muncă, așa cum suntem obișnuiți. Ce valori, ce scopuri? Noi știm să transformăm totul în realitate. Suntem buni la planificări și construit trasee de mers.

***

După ce am identificat valorile care ne guvernează și am descoperit țelurile specifice legate de fiecare valoare în parte, am ajuns la etapa în care identificăm un drum prin care să ajungem la ce ne-am propus. 

Este important să existe această coerență între toate elementele care compun stilul tău de viață, iar modalitatea aceasta, care pornește de la valori, este una care îți construiește această coerență.

Rețetă: Se ia fiecare scop în parte și se creionează un plan de bătaie foarte precis, cu pași intermediari și gestionabili. Există atâta literatură pe acest subiect, iar experiența de zi cu zi poate să compenseze chiar pregătire tehnică de Project Management, încât nu este relevant pentru acest moment o descriere detaliată.

Fundamentarea pe conectarea la sine, la interior, la suflet, la profunzimile abisale face ca orice acțiune ulterioare să comporte o energie ieșită din comun și o putere extraordinară.

De multe ori, asta este ceea ce căutăm, să trăim plenar viața. Despre asta este vorba!


Dacă vrei să înțelegi, Acționează!

A cheltui sau... a cheltui. Fără vină.

Într-o postare recentă am înțeles că valorile sunt cele care generează alegerile pe care le facem în viață, fie că suntem sau nu conștienți de acest lucru.


Acum este firesc să începem să conștientizăm de fapt ce determină ele, care sunt scopurile pe care le urmărim în viață, și cum ar zice un înțelept de drept comun, pentru ce trăim?

Poate că aventura este o valoare descoperită. Atunci, un scop legat de această valoare poate fi căutarea aventurii în tot ceea ce faci în fiecare zi și cu fiecare ocazie cu care te întâlnești. Sau, poate fi căutarea doar a acelor oportunități care prezintă semnalmentele aventurii.

Astfel că, teoria zice, am descoperit valorile care ne guvernează, am conștientizat scopurile care se leagă de aceste valori, mai departe în mod firesc este să înțelegem cum ajungem să ne atingem scopul, țelurile specifice, să înțelegem în termeni de pași preciși și logici și mai ales gestionabili.

Atunci când realizezi că cheltuiești bani și energie și tot ceea ce rămâne după euforia momentului este doar sentimentul vinei, atunci o explicație bună ar fi aceea că există o inadvertență între scopul declarat și valoarea identificată, adică nu se pupă, nu se află în același spectru și nu sunt congruente. Deci, o luăm de la un capăt și vedem unde e buba. Valoarea? Scopul? Legătura dintre ele? Sau poate mai studiem cum funcționează mai eficient procesul și după aceea îl refacem.



Despre cum să ne facem planul de acțiune, în episodul următor. Deși nu e greu de intuit.



Dacă vrei să înțelegi, acționează!

Carpe Diem, România!

Din ciclul Cum să? face parte și această postare.

Cum să faci să te descurci în România de azi, în context financiar. Isărescu, pe care îl apreciez după rezultate și reputație, zice că pentru a supraviețui, trebuie să fentezi fiscalitatea (articol sursă aici). Desigur, dăm prezumția circumstanței politice și sociale, dar recunoaștem și autoritatea poziției și mai cunoaștem și experiența istoriei post-decembriste.

Și, totuși, eu cu cine votez? Întotdeauna îmi place cum sună asta. Caragialesc total. Debusolarea politică și socială duce mai grav, poate, la cea existențială. Așa nu se mai poate!, și schimbarea toposului rămâne o constantă dorință de împlinire pe care o parte din români o practică din aceleași motive, poate nu cu aceleași modalități de alienare națională.

Și ce să fac? Mai precis, ce anume pot face ca să-mi fie bine? Ce să muncesc? Că și profesorii mor mai repede, zic unele statistici (articol sursă aici), și oricum nu merită că e bătaie de cap și se plătește puțin. Iar despre pensie, nici nu se pune problema să mă gândesc. Întreabă oamenii din asigurări și îți vor confirma că discută mult mai greu despre acest subiect, dacă nu-și selectează bine clienții.

A dori sau nu România pițipoancelor și a băieților de bani gata. A dori să ai bani repede și mulți, fără griji și responsabilități. Desigur, la asta m-am referit! Căci lumea e plină de griji, iar unii știu să exploateze mediatic până și pariul pe scădere (a se identifica personajul Roubini și ale lui profeții documentate, articol aici).

Cum să? devine o întrebare și o rubrică pe care o căutăm cu înverșunare atunci când valorile ne sunt zdruncinate sau șubrezite și când suntem sufocați de căldura zilei. Cauți un Tips and Tricks care să rezolve simplu și eficient totul, atunci când amalgamul de informații senzoriale este grămădit din destul pe tine și pe ai tăi.

Singurele care organizează totul în viața noastră sunt valorile personale. Cum le identificăm? Cum ni le construim? Cum ni le asumăm? Cum ni le rafinăm? Cum le schimbăm? Cum mai folosim și alte întrebări în legătură cu ele: de ce, când, ce, unde? Suntem într-o eră în care Spiritualul nostru, înțeles în sens mai larg, este singurul capabil să regleze temperatura noastră, singurul dotat cu discernământ în a organiza toate.



Înapoi la Valori!

Banii... Pro și Contra

Știm că se poate. Nu este singurul exemplu de acest gen, dar cu siguranță este unul care înconjoară mapamondul. Și este o modalitate practic exprimată de Cum să?... nu folosești singura marfă a lumii contemporane care contează cel mai mult: banii.

Într-un articol trecut am pus povestea doamnei Heidemarie Scherwmer (reluată de curând în presă de internet) în contextul mai larg al dependenței de cumpărături, prin extensie în contextul nevoii patologice de bani, ca un contraexemplu de studiat și de meditat.

Mulți vorbesc despre o nouă economie. Este greu de gândit acest lucru. Interesele sunt atât de mari încât focusul pe rezolvarea unor probleme punctuale este mai puternic decât dorința filosofică de a trata o problemă de fond: lăcomia omului. Heidemarie poate fi expresia acestei idei din urmă, exponentul unei simplități în care nici măcar nevoile primare din factorii lui Herzberg nu mai prezintă aceeași definiție. Este o persoană pe care nu știi cum s-o abordezi, caută de mâncare în piață, dar nu se cosideră om al străzii, nu are o casă proprie, dar nu duce lipsă de o locuință (fie ea temporară), primește haine pe care mai apoi le donează la sfârșitul sezonului, și cu siguranță face o serie de alte lucruri caresunt fascinante pentru omul modern și care pot fi un subiect funky de discuție la un pahar de whisky pentru niște corporatiști.

Heidemarie contrazice acea motivație primară a oricărui angajat și afacerist: bani pentru a-și realiza visele, în esență legate de dobândirea a cât mai mulți bani pentru a-ți putea permite lucruri mai multe și mai scumpe. De obicei, banii vin și cu putere, ceea ce completează în mod academic, programatic și progresist un personaj pe care la început îl uram, îl invidiam, dar ne doream să fim în locul lui sau măcar în lumea lui, omul bogat.

Heidemarie dovedește că energia poate fi focalizată și concentrată și pe altceva decât pe bani sau pe ceva care se fundamentează pe bani și face acest lucru fără resentiment, cel puțin asta reiese din exemplul stilului său de viață, fără resentiment față de oamenii din jur, care o aprobă, dar care doar o sprijină. Este ceea ce unii numesc a trata boala și a nu desconsidera bolnavul pentru că nu a avut grijă să nu se îmbolnăvească. Asta face Heidemarie.

Desigur, această doamnă poate fi capătul celor mai multe joburi din domeniul financiar, ceea ce înseamnă ... mulți oameni. Acest lucru ar însemna ca un set foarte important de relații și interrelaționări stabilite cu eforturi și cu foarte mult timp și energie consumate să fie spulberat pur și simplu. Pare imposibil să ștergi cu buretele munca de o viață pentru unii, eforturi care au costat foarte mult în plan personal și profesional. Pentru ca acest alucru să funcționeze în felul ăsta, trebuie ca totul să vină foarte natural; adică tot mai mulți oameni să adere la stilul de viață al lui Heidemarie sau unul similar și restul să înceapă să devină din ce în ce mai puțin interesant astfel încât să se desfășoare o tranziție dinspre industria financiară către zona aceasta mai personală a schimbului de nevoi.



A propos,
o știre de săptămâna trecută din media rostea articulat că în Spania s-au creat deja comunități cu aceleași principii care folosesc tranzacția de timp ca monedă de schimb, fiecare având o altă preocupare și abilitate, practic făcând schimb de servicii, un troc în care valoarea serviciului poate să fie sau nu relevantă, în schimb finalitatea este că fiecare își rezolvă problema și își satisface nevoia, fără a folosi banii ca intermediari și judecători.

*****

Pănă la urmă, noi ne creăm realitatea. Este un aspect al adeziunii, e o problemă de alegere, o chestiune de liber arbitru. A cântări argumente cantitativ înseamnă a elimina șansa unei alegeri libere. A cântări calitativ înseamnă acum să te alături lui Don Quijote.

Tough choice!



Din categoria despre acest subiect, te mai poate interesa să citești pe acest blog:
Cum să cumperi sănătosMomentul care te definește
Mituri despre economie

Expedițiile antarctice și vânzările de azi

"Men wanted for hazardous journey. 

Small wages. Bitter Cold. Long hours of complete darkness. Constant danger. Safe return doubtful. 

Honor and recognition in the event of success." 

(Shackleton, 1915, Antarctic Expedition)

*****

Este ceea ce se potrivește foarte bine unor indivizi care prețuiesc aventura mai mult decât viața și este felul în care se recruta pentru expedițiile la poli, pentru care a curs multă cerneală și s-au spus multe povești.

Este, deasemenea, genul de abordare de recrutare specifică unui profil puternic de candidat, potrivit de obicei cu un job foarte delimitat, dar care poate fi foarte ușor judecat dintr-o perspectivă care nu-l avantajează.

Și poate fi un job description desăvârșit al unui Vânzător Profesionist.
Căutăm:
Persoane cu profil antreprenorial, cu abilități avansate de comunicare și buni negociatori.
Ce trebuie să facă:
Administrează procesul de Vânzare Consultativă, în toți pașii săi, Completează rapoarte specifice de vânzări, Servisează portofoliul de clienți, Participă activ la ședințe și traininguri,
Se oferă:
Venituri compuse din Finanțare lunară, Comisioane și Bonusuri
Carieră asistată cu beneficii multiple (financiare și non-financiare)

Cele două descrieri seamănă întrucâtva, deși cea de-a doua este mult cosmetizată de atâția ani de marketing și experiență.
Ideea centrală este invitația într-o călătorie perfect zugrăvită, cu reguli specifice și stricte, cu un context conturat incert, mai bine zis, deschis, în care orice este posibil, și eșecul, dar și reușita. Cu cât această călătorie este marketată mai bine, cu atât calitatea candidaților, care vor aplica, va fi mai mare.
În zilele noastre, a face vânzări nu mai este un element care să mai prezinte necunoscute absolute, aproape totul a fost încercat. Astfel că eșecul în profesia de Vânzător este destul de greu de atins, atâta vreme cât se respectă regulile; ele nu dau măsura celor mai străluciți vânzători, ci dau expresia unei performanțe medii, cu rezultate cuantificabile și reperabile. A fi numărul 1, asta e altceva! Dar pornește de aici!


Și totuși, care anunț vi se pare mai atrăgător? Și nu e cazul să facem analogie cu vasele de croazieră, nu e același lucru... Invitația la un necunoscut ce duce la pierzanie sau glorie? Sau varianta mai sigură și verificată științific a jobului de vânzător?

*****

Ambele, împreună și separat.

Caut

5 personalități excepționale, 

cu carismă și integritate, 

care respectă promisiunile și angajamentele și 

care au capacitatea de a se adapta situației pentru a-și atinge obiectivele.

5 foarte buni ascultători (nu obedienți),

care să spună ce gândesc și să se gândească la ceea ce spun,

să fie atrași de performanță și de excepțional, 

să caute dezvoltarea personală și 

să recunoască o oportunitate pentru a uza de ea.

5 profesioniști cu obiective financiare ambițioase,

arhitecți ai propriului destin, 

leaderi cu viziune și soluții, 

parteneri de business.

Crezi că ai ce-ți trebuie,

provoacă-mă cu un CV formal și un mesaj informal la:

coexecontact@gmail.com

Putere vs Caracter

Un articol interesant si bazat pe realitățile românești (integral aici) îmi reconfirmă și în mod "academic" intuiția și experiența vis-a-vis de ce mai înseamnă un leader adevărat. Conceptul de putere de care se leagă încă cei mai mulți este înlocuit de Caracter care determină o Influență dincolo de limitatul concept al Puterii.

În toate mediile și nivelele există oameni ahtiați de putere, dealtfel impusă ca atare, deși felul în care mai funcționează astăzi lumea businessului pare să-i contrazică. Atunci când aceștia realizează că pierd această putere, ei devin foarte violenți în reacție, mai ales față de cei care dovedesc constant un caracter integru și excepțional.

Caracterul validează o personalitate care nu are nevoie să apeleze la un act de impunere, ci în mod natural oamenii îl urmează ("They have to want to follow you!"). Este în primul rând o validare morală în sens larg, o validare etică în sens mai restrâns. Este o recunoaștere a unor aspirații ale celor care urmează în cel care produce urmarea sa. Este ceea ce poate fi limitat în context la ideea de model care funcționează, deși îngrădirea în parametrii ficși este anevoiasă.

Întrebarea care poate să suscite o ridicare din sprânceană este: Poate fi acest Caracter transformat într-o aptitudine, un soft-skill care poate fi dobândit? Sau e ceva ce ai sau nu ai?

Te-ar putea surprinde și:
"Why Should Anyone Be Led by YOU?"
Motivație de Leadership
Morning Star

Nevoi de bază în alegerea unui loc de muncă

Un articol interesant despre joburi sezoniere aparut în wall-street.ro (articolul aici) situează Consultantul Financiar ca fiind prima opțiune dintre acestea, cu venit mediu de 390 EUR.

De asemenea, pe de altă parte, la nivel de domenii de activitate, sectorul intermedierilor financiare și asigurări are cel mai ridicat nivel mediu de venituri în România, conform Institutului Național de Statistică, citat de despreinvestitii.ro (articolul aici).

*****

O parte a celor care sunt Consultanți Financiari și activează în domeniul asigurărilor au pornit pe principiul enunțat mai sus, un job sezonier, din care să câștige bani pe o perioadă scurtă, cât sunt în vacanță (evident studenții). Au ajuns să le placă, să se priceapă, să facă bani serioși și nu au mai plecat din domeniu.

La acest moment, se păstrează aceeași situație în legătură cu aplicațiile pentru un job de Consultant Financiar. În general, există un număr sporit de poziții deschise, dar în același timp Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a introdus norme care să limiteze cumva accesul oricui la această poziție. Astfel că, chiar dacă este accesibil, acest job nu mai poate fi tratat cu aceeași ușurință în abordare, datorită limitărilor formale.


Este de precizat că jobul de Consultant Financiar prin extensie se potrivește și altor domenii decât asigurările.

Consultanţă Financiară prin asigurători... de ce?

Pentru informații mai multe despre Consultanța Financiară în asigurări, vezi și:

"Cu ce te ocupi?"
Îmbătrânirea Activă
Obiceiul de a gestiona banii

sau poți accesa secțiunea Consultanță pe bucățele

Este vorba despre oameni!

Da, este vorba despre oameni!

În primul rând despre cine sunt ei cu adevărat. Despre cum se identifică și se re-creează ei în permanență. Despre ceea ce îi motivează să fie mai buni. Despre destinația existențială pe care o urmăresc. Despre ei înșiși.

Este vorba despre cât de profesioniști vor să devină, astfel încât cine sunt ei cu adevărat să fie o constantă și nu un accident. Este vorba despre cum învață să-și identifice și să-și depășească limitările conjuncturale sau pe cele din interior. Este vorba despre abilitățile lor de a trăi, mai calitativ ca stil de viață, mai cantitativ ca prezență a vieții.

Este vorba despre oameni și dorințele lor. Despre visele și aspirațiile lor. Despre mândria de a ajunge la linia de sosire primul. Despre înțelepciunea de a realiza ceva important în viață. Despre ceea ce îi face să sară dimineața din pat și să se grabească spre o nouă zi.

Este vorba despre cum putem să-i ducem acolo unde își doresc, folosindu-ne de cunoștințe și abilități care țin de domeniul financiar. Este vorba despre motivele pentru care facem ca oamenii să-și găsească  soluții la aspectele importante ale vieții care sunt legate de bani.



În Consultanță Financiară, Este vorba despre oameni!

Unii-și schimbă jobul...

"Unii-și schimbă jobul, dar năravul ba!"

Un studiu preluat de manager.ro relevă faptul că există o tendință globală de a schimba locul de muncă, alte studii reflectând acumulări de frustrări la locul de muncă actual.

Ceea ce fac cei mai mulți atunci când schimbă jobul, este de fapt modificarea unui element minor în contextul lor, fără să facă o analiză în profunzime a motivelor pentru care optează pentru schimbare.

Mulți își doresc doar să schimbe șeful, alții compania, alții industria, unii vor să schimbe orașul și țara, iar alții numai modalitatea de a-și exercita meseria. Este important ca orice schimbare, pentru a avea efectul unei schimbări reale și eficiente, să țintească și să rezolve esența nemulțumirii, și nu doar să altereze niște condiții.

*****

Pentru cei care vor să schimbe un loc de muncă cu un job,
Pentru cei care vor să opteze pentru a munci după programul lor și nu al altora,
Pentru cei care vor să fie remunerați pe baza efortului depus și a rezultatelor unei munci de calitate,
Pentru cei care vor să învețe continuu și să nu se plictisească sau să se plafoneze,
Pentru cei care vor să aibă oportunități de creștere profesională în permanență,
Pentru toți aceștia care vor schimbare,

Citiți și
Caut Consultanți Financiari!
Vrei să fii Consultant? Asta îți trebuie
Stilul de viață al Consultantului Financiar

I've had a dream!

Testați-vă curiozitatea, câți dintre marii vizionari ai lumii s-au trezit într-o dimineață și cu ochii limpezi și cu mintea clară au rostit aceste cuvinte. Gândiți-vă, cât de transparent și curat li s-a conturat ideea care devine acum viziune și plan și obiective și resurse, toate la un loc. Imaginați-vă, zâmbetul din colțul gurii, acel yes răsunător în răcoarea dimineții însoțit de lătratul afirmativ al labradorului și senzația de plutire după acestea.

Și cât de puternică a fost energia lor de a generat schimbare continuă și efecte marcante asupra celor ce au trăit după ei. Cum au adus o perspectivă nouă creativă asupra unor situații care păreau să nu mai aibă altă soluție, cum au inspirat direcții de viață și caractere, cum au construit pasiv-activ culturi specifice. 

Iar pentru cei din jurul lor au însemnat tot schimbare, mai bine tolerată sau nu, motivantă sau alarmantă, dar cu siguranță au creat context care să faciliteze o explozie de entuziasm, creativitate, atitudine constructivă și acțiune.

(asta sună a tabloid de lemn, sic!)

Să încercăm și altfel...

M-am trezit de dimineață ezitând puțin să mă dau jos din pat, dar nu cu ura aceea pe alarma care mă trezește din cel mai dulce somn posibil, ci cu dorința de a mai continua, fie și puțin, din inerție un vis, un vis frumos. Acela în care mi se împlinise un vis, o dorință mai veche, în modul în care îmi dorisem dintru început să se împlinească, nu așa cum se mai întâmplă în realitate, ca visul să se realizeze întru totul și în același timp condiționat contextual. Mi se împlinise visul și începusem să-l trăiesc și să-l experiez într-un mod în care mă surprindeam plăcut. Îl trăiam cu o intensitate și cu o hotărâre cu care nu mai simțisem de mult timp. Îl trăiam cu o certitudine și o siguranță demnă de cel mai solid bloc de granit. Îl trăiam aievea.

Am deschis ochii la o vreme și m-am proptit în chiuveta de la baie, beat de fericire, și am descoperit în oglindă pe acel entuziast din visul meu, plin de încredere în sine și în tot ceea ce i se întâmplă. Niște ochi lucioși și o privire pofticioasă de viață. 

Poate să fi fost Madelaine-a de aseară, cu zahărul ei rafinat de super-market, poate să fi fost un cumul de evenimente care au găsit o cale de acces în cortexul meu. Irelevantă orice încercare de psihanaliză, întrucât senzația aceea mi-a rămas vie și activă peste zi și mi-a dat posibilitatea să mă regăsesc așa cum mă știam și mă doream de multă vreme. 

Am un vis!

Ah, și da, asta este foarte important pentru că mă schimbă pe mine!

*****

Inspirația care vine dinăuntru, dorința care găsește exprimare, intuiția că nu există bariere, certitudinea realizării, bucuria împlinirii.

Care este momentul tău de referință, elementul care te-a marcat ireversibil? Cum te influențează astfel încât să rămâi entuziast?

Te-ar putea interesa și:

Eu sunt problema, şi nu ştiam...

Eșecul... nu există

Coaching-ul şi Poveştile

Momentul care te definește

Disciplina, bat-o vina!

Nu încetez să fiu uimit de către clienții mei, ori de câte ori mă întâlnesc cu ei, în ceea ce privește felul în care reușesc să-și administreze finanțele personale.

Diferitele momente din viață în care se află fiecare dintre ei determină un comportament relativ identic, centrat în  primul rând pe supraviețuire, singurul lor acces la o gândire mai aproape de ideea de bunăstare fiind un program financiar pe care îl au cu o companie de asigurări, chiar dacă include și ideea de asigurare de viață.

"Dacă nu aș fi pornit acest plan financiar acum doi ani, îmi dau seama acum că nu aș fi pus bani deoparte absolut deloc. Chiar dacă aș fi câștigat mai mult, tot nu aș fi pus bani deoparte. Este o chestiune de disciplină." Este vorba despre cum să supraviețuim cu ceea ce câștigăm raportat cu ceea ce cheltuim pe nevoile primare. 

Ideea de face un plan de asigurare sau o planificare financiară care să fie începută aici și acum, de cele mai multe ori, se leagă numai de faptul că nu suntem obișnuiți să punem bani deoparte pentru obiectivele noastre financiare. De și mai multe ori, obiectivele noastre se reduc la nevoi primare: o casă, hrană. 

Restul, precum ideea de venit pentru pensii, un buget pentru situații de urgență, studiile copiilor, acestea există ca și preocupare, dar nu sunt obiective, adică nu apare partea de asumare care motivează acțiunea de a face ceva, întrucât există acel teribil: "Lasă, că e timp! Lasă, mai târziu! Lasă, că descurc!". 

Iar ideea de a fi mai bine în viață, ideea de bunăstare este parțial respinsă prin raportarea la neputința de a ieși din situația actuală, prin lipsa unui plan de rezervă, îndeosebi.

Sunt clienți care înțeleg doar parțial ceea ce se întâmplă într-o sesiune de consultanță financiară, iar aceștia percep ca "niște lucruri frumoase" soluțiile furnizate. Poate că ține în totalitate de Consultant și de abilitatea lui de a transmite corect și complet mesajul, dar cel mai important pare să fie pasul următor, Acțiunea de a folosi această informație, iar această abilitate în cazul multor consultanți este insuficient dezvoltată, iar în cazul clienților este greșit percepută. Desigur, poate să însemne de multe ori agresivitatea în vânzare sau limbaj de lemn.

O poveste care poate să justifice modalitatea mai agresivă sau mai brutală în sensul de persuasiune continuă și presiune emoțională puternică relatează istoria unei familii, cu un copil de vârstă școlară, în care părinții au devenit în timp dependenți de jocuri de noroc, ceea ce a dus ireversibil la un moment dat la apelarea la pușculița copilului. Copilul i-a aliniat literalmente pe cei doi părinți și le-a ținut morala, dealtfel de bun simț, cum că "în lumea asta sunt atâția oameni care mor de foame, iar voi aruncați banii pe fereastră". Dincolo de aspectul de argument general folosit în contextul cultural românesc, este impactul situației, un copil face acest gest de apel la rațiune și bun simț pentru a sensibiliza niște adulți. Desigur, povestea are un final fericit, pentru o perioadă de timp oarecare.

Eșecul... nu există

La ce te-ai înhăma dacă ai ști că nu ai cum să eșuezi? Ce anume ai dori să faci atunci când ai avea garanția că ți-ar ieși excelent? Cum ai funcționa fără frică de eșec?

Ai porni cea mai mare afacere din istorie? Ai salva omenirea de la foamete? Ai construi nava Enterprise din Star Trek și ai porni prin Univers? Ai juca la loto? Ai trăi altfel decât până acum? Ți-ai face mai mulți prieteni? Ai zâmbi mai mult? Te-ai implica personal pentru a produce plus valoare în politica lumii? Ai susține toate organizațiile caritabile de pe pământ? Ai construi 40 de biserici? Ai cumpăra palatul Buckingham? Ai conduce în fiecare zi un McLarren F1? Ai rezolva problema încălzirii globale? Ți-ai face fericiți toți prietenii? Ai înființa un program de burse pentru cei care au nevoie? Ai investi pentru cele mai bune randamente din istorie? Ai găsi un leac universal pentru toate bolile din lume? 

Ai fi fericit? 

Ai fi mai aproape de fericire?

*****

Inspirația acestei postări mi-a fost furnizată magistral de o prezentare pe care o găsesc extraordinară, care a fost făcută de către Regina Dugan pentru TED: "What would you attempt to do if you knew you could not fail?"

Chiar dacă este legată de partea tehnică a vieții și de acei "tocilari" care fac multe încercări pentru ca o mare parte a vieții noastre să fie mai simplă, mi-am permis a o transforma într-o provocare în plan personal. Eliberarea de frica eșecului face parte din toate mesajele de motivare care există formal și non-formal, profesionist construite sau natural formulate. Depășirea limitărilor personale și accesarea unor resurse interne pe care nu le-am folosit niciodată sau poate rareori a devenit deja o practică ce tinde să se traducă în știință, în sensul universalizării unor practici cu rezultate demonstrate deja în foarte multe cazuri. Poate că trivializarea prin transformarea în industrie și exploatarea în primul rând economică a eliberării de limitări face ca acest subiect să fie puțin demonetizat, deși cine a gustat acest aspect cu greu poate fi influențat de încercările externe de a-l devaloriza.

Așa că, 

Ce-ai face, dacă ai ști că nu ai cum să dai greș?

Momentul care te definește

Ce te face să te simți fericit? Care este motivul pentru care te surprinzi zâmbind și pentru care nimeni și nimic nu reușește să-ți altereze buna dispoziția întreaga zi? Ce te face să te dai jos din pat înainte să sune ceasul și te mișcă atât de puternic încât nici nu mai știi când a trecut ziua?

Poate că ai un răspuns, poate că încă nu este destul de clar. Poate că este cel care trebuie, poate că te gândești să găsești altul. Poate că e momentul să-l supui unui test...

Care este momentul care te-a făcut să te simți cu adevărat fericit în decursul vieții tale de până acum? Momentul la care te gândești atunci când îți este mai greu și după care suspini: Ce bine era atunci!
Momentul care a dus la o schimbare totală de percepție și de atitudine prin care tot ce a urmat după el a avut o nuanță total diferită.

Să fi fost secunda în care te-ai îndrăgostit? Secunda în care ai simțit acel vestit gol în stomac asociat cu fluturași? Secunda în care ai spus primul Te iubesc! care a contat cel mai mult?

Ori poate cele 15 minute de succes nebănuit? Cele 15 minute în care o mare de oameni se uită la tine cum saluți de pe scenă și urli din toți rărunchii: Am reușit! ? Cele 15 minute în care tot efortul și nopțile nedormite capătă un sens care te schimbă pe interior, acum ești unul dintre ei, dintre cei la care priveai cu multă admirație și invidie în același timp?

Să fie ora în care ai devenit părinte? Ora în care ai încercat sentimentul de duioșie și ai făcut legământ cu starea de veghe pentru tot restul vieții? Ora cu care începe viața așa cum nu ai cunoscut-o până acum?

Cu siguranță fracțiunea de secundă în care adrenalina ți-a înlocuit sângele și motorul a prins viață proprie și ai devenit una cu el, mâncând asfaltul. Fracțiunea de secundă în care culoarea galbenă a Lamborghini-ului pe care-l visai de când erai mic a devenit manevrabilă sub mișcările volanului tău. Fracțiunea de secundă când ai pus placa pe versantul din Ural pe care nu l-a încălecat nimeni până la tine.

Sau poate momentul când ai constatat cu uimire că numerele de pe ecran sunt numerele pe care le-ai colorat cu pixul tău norocos pe biletul de loto cumpărat în drum spre pâine? Să fi fost momentul când toate problemele tale financiare s-au rezolvat printr-o lovitură de maestru? Momentul când ai știut că în sfârșit poți să-ți realizezi visele tale și pe ale celor dragi de acum înainte?

Să fie starea de echilibru pe care ai câștigat-o prin efortul spiritual intens, măsurat în voință îndârjită? Sau starea de înțelepciune atinsă prin toate cărțile citite și toți înțelepții cercetați? Să fie concluzia că nimic nu contează și că nu luăm nimic după noi, decât doar faptele și sufletul?

Să fie vorba despre toate la un loc sau doar de cea mai mică dintre ele?
Să fie vorba despre altele?
Nici nu contează.

Ceea ce contează este că ai ceva al tău, pe care nu ți-l poate lua nimeni și la care poți să revii oricând, mai ales în momentele în care spiritul tău e jos și vrei să te remontezi. Mai ales când, fără să-ți dai seama cum, aluneci pe panta neputinței și a disperării. Dar mai ales când alegi să nu te asculți și dai voie vocii lui Gică Contra' să-ți dicteze ce nu poți și să-ți spună ce nu e adevărat și tu să crezi.


Care este cel mai frumos moment care îți definește viața?
Cum vrei să arate cel mai frumos moment care să-ți determine viața?
Cât de des te gândești la cel mai frumos moment din viața ta?


Te-ar putea interesa și : Executive Coaching – the power of a Reward

Coaching - mitologie...

Printre "miturile" existente despre coaching și cele care vor mai fi formate de practică și de contexte specifice, există câteva care se aplică din abundență și în România: Coach-ul este un profesionist, care se folosește de expertiza lui pentru a ajuta clientul să-și atingă obiectivele specifice, expertiza care poate consta și-n pachete de motivații și sfaturi practice.


O serie de mituri care poate fi adevărat în sens invers sau parțial invers.

Adică, de cele mai multe ori, Coach-ul nu este neapărat un profesionist (a se citi aici autorizat de International Coach Federation), ci este un profesionist într-un domeniu în care activează clientul său și din care activitate el s-a retras sau nu, dar vine cu prestanța unui nume în industrie și, de cele mai multe ori, relația se translatează către Mentorat, iar dacă este ales un profesionist care are pregătire pe partea psihologică, relația se duce către Consiliere.

Sesiunea de Coaching este structurată astfel încât să rezolve printr-o abordare foarte practică probleme specifice și este orientată pe rezultate cuantificabile, dar contribuie la o calitate a vieții mult îmbunătățită și nu doar într-un domeniu al vieții (cel profesional, de exemplu).

În niciun caz Coach-ul nu este un prieten care livrează sprijin și motivație și nu este un consultant de business sau consilier psihologic astfel încât să evalueze o situație și să implementeze un pachet de soluții. Este un personaj de cele mai multe ori incomod prin stimularea și provocarea acelor părți din client de care nici nu era neapărat conștient.   

Articolul inspirație-sursă aici.

*****

Este interesant de urmărit și constatat unde am ajuns în acest proces evolutiv pe scara profesională și personală astfel încât o astfel de activitate să devină profesie. Practic, suntem atât de îngrădiți și izolați sistematic de imaginea de ansamblu a vieții noastre încât e nevoie de Cineva care să ne facă să ne aducem aminte să ne punem întrebările simple care contează cu adevărat pentru noi și care au răspunsurile cele mai complexe obținute prin cel mai dificil proces de auto-re-cunoaștere, de re-împrietenire cu noi înșine. 

Provocare: Îți aduci aminte oare când te-ai uitat în oglindă ultima oară și te-ai recunoscut? Dacă tot se apropie ceasul în care în mod formal toți își fac o analiză a ceea ce s-a întâmplat în ultimul an și își construiesc New Year's Resolution, este momentul să te gândești mai din timp și introspecția să se producă.

Motivație de Leadership

Leadership is pursuit. Altfel spus, acțiunea de urmărire constantă și de căutarea continuă a unor noi modalități de a face lucrurile mai simplu și mai eficient, în același timp și mai aproape de valori reale și autentice. Lucrurile potrivite la momentul potrivit în modalitatea potrivită pentru motivele potrivite ar putea fi o nuanță importantă a acestui act de urmărire.

Astfel, motivația interioară devine motorul principal al unui leader bun, iar mecanismele prin care aceasta poate fi alimentată eficient fac parte din instrumentarul de lucru cotidian. Un leader învață din greșelile altora și înțelege cum poate să evite și să folosească aceste aspecte ale vieții profesionale în cea mai potrivită modalitate pentru contextul pe care îl creează.

*****

Leadership-ul și Motivația sunt barometre și borne față de care trebuie să te poziționezi atunci când intri în business și/sau urmărești acest domeniu al vieții. Partea tehnică înseamnă modalitățile studiate prin care poți acționa cu perseverență pentru a pune aceste concepte să lucreze pentru tine, iar partea interioară legată îndeosebi de valori personale puse în context devine elementul care asigură anduranța.