marți, 22 mai 2018

Pensia privată, update de 2018





Image courtesy of by cooldesign at FreeDigitalPhotos.net 



(Updated Section)

Cei mai mulți clienți cu care mă întâlnesc, îmi mărturisesc cu oarecare amărăciune și resemnare,  uneori chiar ură, că nu mai apucă pensia. Decizia Guvernului de a reduce contribuția de la 5,1 % la 3,75% (conform legii, trebuia majorată la 6%) va duce invariabil la pensii mai mici în viitor, cu un procent semnificativ, se evaluează că în multe situații ele vor fi mai mici chiar cu 20%.

Pe fondul măririi numărului de contribuabili la Pilonul III în 2017, constatăm un trend sănătos în fond de asigurarea veniturilor la pensii prin variante alternative celor legiferate de Statul Român, ceea ce este un lucru elementar de asigurare a unei igiene financiare în bugetele familiei pe termen lung.

Este mai bine să găsim variante de economisire și investiție, acolo unde este cazul, întrucât ceea ce facem pentru noi prin puterile noastre devine mult mai solid decât ceea ce se poate rezolva prin instrumente sociale și publice.

Pe de altă parte, îndrăznesc să cred că nu vom pleca chiar toți din țărișoara asta frumoasă și că se mai poate visa și construi un trai decent și pentru noi și pentru generațiile următoare, chiar dacă multe elemente actuale vin să ne contrazică.
Consider că putem depăși idealul celor plecați din țară de a câștiga 100.000 EUR și să revină în țară pentru a-și construi o casă cu acești bani.

Realitatea de astăzi spune că speranța de viață a crescut, vârsta reală de pensionare s-a mărit, iar ceea ce spun multe organisme internaționale este că pensionarii reprezintă o problemă financiară crescândă pentru viitor. S-au creat fel de fel de modalități de a reintroduce pensionarii în activitate, în sensul de a face o muncă productivă societății și de a elibera parțial de povara financiară guvernele.



Image courtesy of by Jaime_Crespo at FreeDigitalPhotos.net

Spuneam într-un articol mai vechi că a nu trăi cu sentimentul că suntem povară pentru cei dragi poate fi un argument destul pentru a începe să facem ceva pentru noi și pentru ei implicit.

Astfel că pensia nu mai este ce a fost până de curând, adică grija de nepoți, călătorii de relaxare sau preocuparea către unul sau mai multe foste recuperabile hobby-uri. Devine o chestiune de supraviețuire financiară.

Cred că aspectul acesta îi îngrijorează și pe clienții mei.

Iar când discutăm despre pensie, Pilonul III începe să fie o soluție tot mai utilă și uzitată, întrucât nu depinde de stat, contribuția poate fi făcută și de angajator și de angajat, maxim 15% din venitul brut. Iar dacă ținem cont și de deductibilitate fiscală în limita a 400 EUR, chiar devine o opțiune importantă.

Poate încă nu știați, dar s-a înființat și Asociația pentru Protecția Participanților din Sistemul de Pensii Private, cu rolul declarat de a "promova interesul general sau specific al participanților la fondurile private de pensii, favorizând creșterea transparenței legate de funcționarea fondurilor de pensii administrate privat" (articol sursă aici).

Foarte interesant rămâne și aspectul legat de randamentele fondurilor care precizează că ele trebuie să situeze în media pieței, cerința expresă fiind de a nu se situa sub media pieței mai mult de 4 trimestre, altfel administratorul de fond de pensie este dizolvat, urmând ca participanții să fie transferați la un alt administrator capabil să genereze aceste randamente. Acest mecanism este util și dinamic în controlul parțial al unui venit la pensie.

Am primit și întrebarea: cât mă costă pensia privată? Am scris un articol în care am dat câteva răspunsuri.

Revin cu o precizare care scapă în context de multe ori: Când gândim strategic la pensie, este important să punem în balanță cât mai multe opțiuni pe care le putem accesa, nu doar clasicele pensie de stat, pilon II, Pilon III sau așa zis-ul Pilon IV; orice alte investiții, terenuri, afaceri pot fi considerate opțiuni alternative și cumulative în același timp. Totul depinde de planificarea financiară pe termen lung pe care este bine să o avem toți în vedere și s-o actualizăm ca strategie periodic.

Pentru a preîntâmpina parțial efectele pe care le vedem manifestându-se deja legate de pensiile mici, Educația Financiară ca disciplină de studiu în școli ar putea fi un element care să ridice conștientizarea și în rândul părinților și să planteze o anumită atitudine față de bani și ceea ce pot face ei în viața noastră cea de toate zilele și pentru cei mici. 

Câteva sugestii preluate de la alții care au învins sistemul sunt de luat în calcul: un stil de viață modest, investiții în imobiliare, împrumutul ponderat de la bănci, activitate continuă, grija față de sănătate, economii și investiții conservatoare, sunt doar câteva principii care pot sprijini o strategiede pensionare

Un subiect deloc de neglijat este și periodicitatea crizelor financiare, care impactează în mod evident orice planificare financiară. Iar când aceste crize sunt dublate de o criză personală legată de bugetul familiei, lucrurile pot scăpa de sub control. 

Obligatorii sau facultative, aceste metode de economisire facilitate prin reforma pensiilor contribuie în mod activ la educabilitatea financiară a contribuabilului român.



Ce poți face pentru pensia ta?

În primul rând trebuie să găsești o variantă prin care să poți economisi măcar 100-200 RON pe lună. Cum îi vei folosi? Este o întrebare utilă și te va face să evaluezi fiecare opțiune disponibilă, ba chiar poți deveni creativ în căutarea unei soluții în care crezi și care are șanse reale de reușită.

În al doilea rând trebuie să-ți construiești Strategia pentru pensie:
Pensia de Stat, nu prea ai cum s-o eviți, dacă încasezi bani în România.
Pilon II și Pilon III, pentru sunt cele mai la îndemână soluții și cele mai reglementate. Aici te pot ajuta eu, dacă îmi soliciți sprijinul.
Variante alternative complementare: investiții bine gândite, proprietăți, imobiliare, afacere de familie.


Ce poți face pentru angajații și colaboratorii tăi?

În primul rând, dacă îți aloci buget pentru motivarea lor și cauți o soluție să îi ajuți și cu pensia, poți să contribui și tu pentru ei, deductibil până în 400 eur.

În al doilea rând, dacă nu-ți poți permite, poți organiza o întâlnire în care vin băieții de la pensii și fac o prezentare despre sistemul de pensii și sănătate și ei vor putea contracta independent de tine, angajator, dar vei rămâne cu sentimentul și tu și ei că ai făcut ceva pentru ei. 

Aici pot să te ajut eu, cu asta mă ocup, organizăm seminarii de acest fel, finanțate în întregime de noi, tu doar îi anunți și ne pui la dispoziție o sală în care să discutăm cu ei. 

Dă-mi un semnal pe mail, comment, LinkedIn!


*****


Despre pensie pe acest blog:

Cum să ne motivăm angajații? Alternative






Iar despre economisirea alternativă, câteva idei:







Info despre Pensii și aici:





***Acest articol a fost updatat în Februarie 2018



 Despre autor:
Cătălin Maxim lucrează în asigurări de mai bine de 10 ani, furnizând soluții de Private Investment, Asigurări Medicale, Asigurări de Viață și Asigurări Generale pentru persoane fizice și juridice, specializându-se pe administrare conturi mari prin analiză nevoi, eficientizare procese, monitorizare rezultate financiare și managementul riscului.

Puteți să luați legătura cu Cătălin prin email: maxim.catalin.mgm@gmail.com

marți, 15 mai 2018

Cine nu are probleme cu băncile sau cu asigurătorii? Despre GDPR, transparentizarea informațiilor și educație financiară.

Image courtesy of by phasinphoto at FreeDigitalPhotos.net  


(Updated Section)

Când apare o problemă cu banca sau cu asigurătorul, care este prima reacție? Poate un sentiment amestecat de trădare, ură, dispreț; sper, nu disperare. 

Darea în plată, ca și altele, este o soluție fortuită unui context mai larg, toxicizat printr-o creștere nenaturală a consumului capitalist. Dar care este problema în fond și la urma urmei? Cum poate fi descâlcită și rezolvată o situație care pare fără ieșire? Și ce este de făcut în serviciile financiare pentru a nu repeta greșelile economice ale trecutului?



  1. Avem nevoie de servicii financiare? Cum au apărut ele în viața economică?
  2. Care este procedura urmată de obicei atunci când contractăm un serviciu financiar? Și care este problema, de fapt?
  3. Ce a dus la generarea contextului mai larg al serviciilor financiare? De unde ni se trage?
  4. Pârghii de control pentru problemele rezultate. Care sunt problemele care se întâlnesc adesea în servicii financiare?
  5. Cum putem acționa pentru a întoarce în favoarea noastră o situație de acest gen? Există o soluție universal aplicabilă?
  6. Ce-i de făcut? Și puțin despre GDPR
  7. în loc de concluzie...


1. Avem nevoie de servicii financiare? Cum au apărut ele în viața economică?

Motive actuale
Spre a putea înțelege mai repede originea și mobilul serviciilor financiare, să ne concentrăm un minut și jumătate pe cazul vecinilor de vis-a-vis. 

Este vorba despre noua familie, care așteaptă cât de curând un copil și care a achiziționat apartamentul cu 3 camere, nelocuit de ceva timp.

Poate că nu ați avut răgazul să aflați că el a primit o promovare și o creștere de salariu. De când povestea cu copilul, a căutat ceva mai aproape de birou decât garsoniera în care stăteau cu chirie de când se cunoscuseră. Au găsit apartamentul, au făcut credit, și gata, se cheamă proprietari și viitori părinți.


Este o poveste pe care, cu mici variațiuni, o întâlnesc destul de des printre clienții mei. Se întâmplă ca o parte din ei să-mi spună că și-au făcut creditul în franci elvețieni, ceea ce le ridică o groază de probleme, după cum vă imaginați. Nevoia lor financiară este cât se poate de reală, iar soluția la îndemână.

Motive ancestrale
În multe training-uri pentru agenții de vânzări din domeniul serviciilor bancare, se făcea trimitere, nu de mult, la faptul că, bancnotele au apărut pentru a rezolva o problemă de siguranță și una de facilitare a vânzării-cumpărării (nu puteau să se plimbe toată ziua cu vagonul de lingouri de aur după ei). 

În asigurări, am întâlnit două variante pentru principiul de bază al asigurării, iei puțin de la fiecare co-participant și dai celui care este în nevoie: primele asociații de bresle sunt duse de aceste cursuri ori la egipteni pentru ajutorarea văduvelor ori la londonezi, coalizând împotriva efectelor devastatoare ale focului.

Ceea ce este comun
Rezumându-ne la aceste două industrii, mobilul este multiplu: nivelul de trai, stilul de viață sau etapa din viață în care ne găsim la un moment dat. Ele reprezintă condiționările care atestă nevoia specifică de bani suplimentari sau protecție financiară pe termen lung. Mai precis, alterarea acestui nivel de trai, modificarea în bine face ca nevoia de servicii financiare să fie evident manifestată.

Vreau să am și eu casa mea!”, „A apărut un copil, este cazul să îmi fac o asigurare!”, „Afacerea mea a crescut, este cazul să iau în calcul și potențialul de dezvoltare!”

Deci, da, cred că avem nevoie de servicii financiare, iar principiile care le-au creat contextul apariției sunt dintre cele mai salutare.



2. Care este "procedura" urmată de obicei atunci când contractăm un serviciu financiar? Și care este problema, de fapt?

Avem o nevoie financiară, cum procedăm? Ne informăm
Sursele se coordonează cu timpul efectiv de reacție în era tehnologizată, iar cele mai multe căutări pleacă din, și rămân din păcate în, online. Internetul oferă o gamă largă de surse de informare. 

De asemenea, pentru decizii mai greu de luat, un prieten care a trecut printr-o situație similară devine un reper important în formarea atitudinii față de serviciul căutat. Însă și Televiziunea și în general media, ca și alte forme de marketing agresiv și părtinitor, sunt aspecte cu impact puternic informațional.

Apoi, căutăm să obținem oferta care ne avantajează. Un agent de vânzări ne va aduce în față o serie de variante și vom alege, cel mai probabil în funcție de relația preț-calitate,  în situația specificată.
  
Ce se întâmplă mai departe?
Să rămânem la cel mai evident exemplu, care poate fi cel legat de creditele în franci elvețieni. Trece timpul și returnarea creditului este deja o misiune imposibilă, deși inițial a fost cea mai simplă și avantajoasă opțiune de pe piață. Se constată o fractură prea mare între ceea ce am cumpărat și realitatea produsului financiar. 

Astfel că, descoperită problema și în situația altor români, se ajunge la o voce comună, care să semnaleze cazurile și să identifice soluții viabile.

Există doar o opțiune validă: Să lupți pentru dreptul tău! Prin toate metodele existente: protecția consumatorului sau alte instituții competente, atacare în justiție, ș.a. Sunt metode reactive, dar sunt o soluție de a diminua efectul datoriilor crescânde (în cazul CHF).
  
Există o explicație 
Sub un teanc de condiții contractuale, sub o exprimare nu dintre cele mai prietenoase, consumatorul de servicii financiare a cedat și a mers pe mâna sistemului. El a renunțat la a mai încerca să înțeleagă în ce se bagă, și a semnat victorios un contract, care nu subliniază aspectele scrise cu font mic.
  
Ei ce spun?
De cealaltă parte, banca (urmând același exemplul) este juridic acoperită, nu și etic sau moral, iar social nu se pune problema. Să nu analizăm aici instituțiile statului, care ar fi putut avea un rol protector la acel moment. 

Cine sunt Vinovații, fără vină?...
1. Clientul, pentru că în dorința lui exprimată economic de către obiectul contractului, a fracționat partea de rațional. Când au apărut multitudinea de elemente tehnice specifice industriei financiare, a renunțat la a înțelege foarte bine ce se află într-un astfel de contract. Poate că și literele mici au avut un rol în povestea asta.
2. Instituția Statului, care prin instrumentele sale poate să dispună analize și verificări care să vină în  întâmpinarea, sprijinul și beneficiul cetățenilor săi și ale organizațiilor economice.
3. Instituțiile financiare, care ar putea investi simțitor mai mult în relația cu clienții lor printr-o educare mai specifică asupra a ceea ce vând.

Vinovații pot fi arătați mai ușor sau mai greu cu mâna, ceea ce este mai important este să înțelegem fenomenul în ansamblul său: origine, manifestare, urmări.

Care poate fi de fapt problema?
Poate fi o problemă de transparenţă a sistemului faţă de utilizator, a băncilor și asigurătorilor faţă de clienți, a instituțiilor financiare faţă de contractanții lor.

Construcția juridică a contractelor, forma neprietenoasă în care sunt expuse, complexitatea produselor financiare, poate o instruire mai puțin substanțială a intermediarului sau angajatului instituției financiare. 

Acestea contribuie simțitor la ideea că transparentizarea informațiilor din domeniul financiar este o soluție viabilă pentru a nu repeta greșelile sau inadvertențele trecutului foarte recent.



3. Ce a dus la generarea contextului mai larg al serviciilor financiare? De unde ni se trage?
Aș fi tentat să spun că o nevoie reală identificată financiar, cedată către un terț, care are capacitatea de a susține financiar pe termen lung. Acest terț, fără a utiliza un Management al Riscurilor predictiv eficient și eficace (win-win-win), nu poate onora spiritul contractului și nu devine răspunzător juridic de aceasta.

Dar substratul poate fi redus la un cuvânt: lăcomia. Ne dorim mai mult și mai repede în orice moment și nu ne putem permite mereu să ne asumăm implicațiile. Este ușor să te "întinzi mai mult decât îți este plapuma", cum bine ziceau bătrânii noștri deunăzi, atunci când toate merg bine. 

Când problema este în noi, oare de ce căutăm soluție în afară și doar când suntem disperați?!



4. Pârghii de control pentru problemele rezultate. Care sunt problemele care se întâlnesc adesea în servicii financiare?
Principial, organismele statului care legiferează, supervizează și controlează piața financiară în ansamblul ei, sunt singurele capabile să impacteze profund apariția pe viitor a acestui tip de probleme. Iar în situații specifice, să reglementeze relația instituție financiară-client nu ca mediator, ci ca autoritate decizională.

Pași în direcția potrivită
Sunt făcuți o serie importantă de pași care reglementează modalitățile în care clientul primește informația conținută în aceste contracte de multe pagini și cu termeni mai specializați. ASF-ul recomandă inclusiv mărimea fontului cu care se redactează seturile de Condiții Contractuale.

Cele mai multe reclamații venite la ASF se referă la încălcarea de către partea instituțională a contractului încheiat, prin neonorarea acestuia într-una din variante: neplată daune, mărirea dobânzilor, clauze abuzive.

Pentru domeniul asigurărilor, Reglementările care vin sub auspiciile Solvency II și IDD, și la care piața românească de asigurări deja se ajustează, fac posibil un cadru în care transparentizarea informațiilor devine standard din atu competițional. 

Dar, transparentizarea unor informații, care au în spate elemente foarte complexe, nu poate însemna, cel puțin nu acum, simplificare sau simplitate, ci doar focusare pe lucrurile importante (Bogdan Olteanu, Vice-Guvernator BCR, la Conferință Ziarul Financiar: 

Directiva europeană Solvency II armonizează legislația la nivel european pentru domeniul asigurărilor, având drept obiectiv o protejare mai eficientă a asiguraților/clienților de asigurări. Se dorește întărirea nivelului de solvabilitate a companiilor de asigurare care operează în Europa și prin revizuirea standardelor de management al riscului în asigurări, urmărind astfel crearea unei piețe comune în spațiul european.

IDD Directiva privind distribuția de asigurări este tot o directivă europeană și reglementează asigurarea unui standard calitativ și cantitativ a informației transmise către asigurat, indiferent de canalul de distribuție prin care a achiziționat asigurarea.

Este evidentă constatarea unor soluții reactive la situațiile deja existente, iar soluțiile de tipul reglementărilor amintite, ca și al unei alte legislații sau intenții politice, sunt măsuri pentru viitor.



5. Cum putem acționa pentru a întoarce în favoarea noastră o situație de acest gen? Există o soluție universal aplicabilă?
În primul rând este important să ne cunoaștem drepturile: mai întâi, cele contractuale, mai apoi și legislația care le guvernează. Și dacă suntem îndreptățiți, să luptăm. 

Chiar dacă drumul pare anevoios și nedrept, atâta vreme cât este dreptul tău pe care alții ți l-au încălcat, lupți pentru dreptul tău prin toate mijloacele instituționale disponibile. 

Nu cred să existe o soluție punctuală universală, ci doar elemente care pot fi folosite în funcție de contextul specific, ceea ce deja se întâmplă cu destulă eficacitate.



6. Ce-i de făcut? Există pro-activitate în asemenea cazuri?
Intenția, exprimată vădit pleonastic, este să învățăm din greșeli, căci nu sunt puține.

Educația financiară poate fi creuzetul unor soluții, care vor evita pe viitor aceste greșeli?
În acest context, în care investițiile instituțiilor financiare vor produce ROI doar în timp, poate că o altă soluție complementară și eficientă este o Educație Financiară susținută. Adică informații specifice, care țin de elemente specializate, dar care sunt necesare unei decizii informate și în cunoștință de cauză. Inclusiv introducerea ca materie de studiu în sistemul de învățământ pare a fi o parte a unei mai ample soluții.

Poate, altceva? Dar ce?
Până atunci, însă, oare ce poate funcționa și să fie asimilabil unui sistem? Poate fi o educație comportamentală, idee pe care o regăsesc inclusiv în rândul clienților mei. Adică, cineva să ne învețe cum să ne modelăm un comportament de cumpărare de produse financiare. 

Cum să evaluăm corect și complet nevoia financiară? Cum și unde să căutăm surse de finanțare pentru nevoile financiare identificate? Cum să le integrăm unui sistem de valori care includ și aspectele financiare ale vieții noastre? Cum să fim pregătiți să intervenim? Cum să construim Planul B pentru situații neprevăzute.

Sigur că toate acestea sunt deja efectuate de către profesioniști. Ceea ce consider că poate fi susceptibil la îmbunătățiri este o integrare naturală în contextul vieții fiecăruia dintre noi a aspectelor financiare. 

Adăugarea întrebărilor de genul: Chiar am nevoie? Sunt și alte soluții? Este chiar acum momentul potrivit? Știu oare în ce mă bag? Am soluții de rezervă, în caz că ceva nu merge? Sunt toate acestea aliniate la felul meu de a fi, la valorile după care îmi conduc viața?



(Updated Section)
Despre GDPR...

GDPR-ul poate să furnizeze parțial o soluție intermediară. GDPR-ul este o reglementare europeană care este implementată și la noi și va avea printre alte utilități și pe aceea, care privește contextul postării, că vom fi căutați doar pentru informații asupra cărora ne-am dat acordul să le primim. 

Ceea ce s-ar putea traduce și prin aceea că, doar dacă suntem în căutare activă a unor informații specifice serviciilor financiare, cu urmare directă în contractarea lor, vom fi apelați și căutați de către un reprezentant al acestora. Pe cale de onsecință, probabil că vom fi mult mai conștienți și conștientizați de ceea ce ne dorim de la un sistem de servicii financiare, care nu doar va veni în întâmpinarea noastră, ci cu atenție mai profundă asupra nevoilor noastre punctuale. 

Desigur, educația financiară, nevoile de asigurări și de bancă nu se schimbă. Ele vor fi doar mai bine adresate de către reprezentanții sistemului prin GDPR. 




7. în loc de concluzie...
îndrăznesc să sugerez un plan de finanțe personale customizat (noi îi mai zicem și Planificare Financiară), făcut de Consultantul tău Financiar, care să fie capabil să țină cont de toate/cât mai multe din aspectele financiare ale vieții tale: 
1. Valorile personale și impactul lor în finanțele personale
2. Managementul Riscurilor Financiare (vezi aici informații despre)
3. Eliminare/diminuare a cheltuielilor mai puțin importante
4. Un minimum de protecție financiară prin Asigurare de Viață și Sănătate și un plan de economisire pe termen mediu pentru 6 luni
5. Un plan de creștere financiară în care să incluzi proiecte pe termen lung



Tu ce crezi? Împărtășește cu noi aici părerea ta! 


Util de lecturat mai departe:
Digital Money Management prin aplicații mobile de gestiune a bugetului personal
Obligaţiile asigurătorilor pentru poliţele de viaţă
Disciplina, bat-o vina!
De ce nu-și fac românii Asigurare de Viață? 3 motive
Managementul Riscului: Cum? Când? Beneficii


Despre autor:
Cătălin Maxim lucrează în asigurări de mai bine de 10 ani, furnizând soluții de Private Investment, Asigurări Medicale, Asigurări de Viață și Asigurări Generale pentru persoane fizice și juridice, specializându-se pe administrare conturi mari prin analiză nevoi, eficientizare procese, monitorizare rezultate financiare și managementul riscului.

Puteți să luați legătura cu Cătălin prin email: maxim.catalin.mgm@gmail.com

marți, 3 aprilie 2018

"Riscul este ceva pozitiv!"


Image courtesy of ddpavumba / FreeDigitalPhotos.net




"Există un risc!"
"Principalul risc în situația de față..."
"Cine nu riscă, nu câștigă!"


Desigur, nu mi-am propus redefinirea sau repoziționarea conceptului de risc, pentru acest lucru există destulă literatură consultativă sau academică. Însă lucrăm tot timpul cu multe riscuri, fiecare activitate are un set mai mare sau mai mic de riscuri pe care le poate urmări și le poate minimiza impactul și maximiza rezultatul pozitiv printr-un management al riscului.

Întâlnim la tot pasul oameni și situații care reclamă lingvistic conceptul de risc, cu toate că domeniul lor nu are de-a face cu riscul în sens mai larg.


Mi-a plăcut ideea pe care o militează Polly Morland în cartea sa “RISK WISE. Nine Everyday Adventures”  (nu știu dacă a fost tradusă la noi încă), anume ideea ei este construită în jurul credinței că riscul face parte din natura umană și că poate fi scos din contextele lingvistice negative pentru acest motiv.


Este adevărat că până la ideea enunțată în titlul acestei postări "Riscul este ceva pozitiv!" este nevoie de câteva argumentații în plus.


Dacă face parte din natura umană, după cum afirmă Polly Morland, atunci nu poate fi în sine încadrat într-o categorie de bine sau rău, pozitiv sau nu. Dar cu siguranță riscul este expresia unei stări, unei acțiuni, unui sentiment. Poate fi o cheie de înțelegere sau un argument pentru acțiune. Poate fi, și este întotdeauna, mobilul unor realizări excepționale ale ființei umane în orice domeniu s-ar manifesta. Este un context mai larg de înțelegere și poziționare în același timp.


Riscul presupune și o înțelepciune intrinsecă de aplecare asupra lui, există procese foarte atent elaborate și mapate să gestioneze printr-un management eficient al riscului aproape toate situațiile posibile din lume, cel puțin așa zic ei.


Am de fiecare dată aceeași senzație de perplex când, vorbindu-se despre risc, se afirmă sus și tare că este o necunoscută nesigură. Atâta vreme cât îi spui risc, îl numești și îl identifici. Tocmai de aceea există risc calculat, pentru a surmonta progresul.


Când vorbim despre riscul investițional, atunci ne referim la posibilitatea de a pierde o parte sau toată investiția inițială. Dar corelarea unui risc ridicat se face cu un potențial mai mare de câștig sau randament investițional într-un orizont de timp suficient. Nimeni nu investește bani pentru a-i pierde, ci cu ideea de a face profit, iar strategia de investiție poate fi adaptată nevoilor concrete ale investitorului. Și, da, strategia corectă și congruentă cu profilul clientului îi va aduce acestuia rezultatele așteptate.


Așa că, riscul nu are cum să fie neutru, "Riscul este ceva pozitiv!"







*****


Câteva resurse on-line despre risc:


Vă pot completa lectura pe acest blog și postările:
Investițiile prin polițe de asigurare sunt neimpozabile.
Asigurările de tip Unit-Linked - FAQ
Asigurările de tip Unit-Linked - despre fondurile lor de investiție