joi, 19 aprilie 2012

I've had a dream!

Testați-vă curiozitatea, câți dintre marii vizionari ai lumii s-au trezit într-o dimineață și cu ochii limpezi și cu mintea clară au rostit aceste cuvinte. Gândiți-vă, cât de transparent și curat li s-a conturat ideea care devine acum viziune și plan și obiective și resurse, toate la un loc. Imaginați-vă, zâmbetul din colțul gurii, acel yes răsunător în răcoarea dimineții însoțit de lătratul afirmativ al labradorului și senzația de plutire după acestea.

Și cât de puternică a fost energia lor de a generat schimbare continuă și efecte marcante asupra celor ce au trăit după ei. Cum au adus o perspectivă nouă creativă asupra unor situații care păreau să nu mai aibă altă soluție, cum au inspirat direcții de viață și caractere, cum au construit pasiv-activ culturi specifice. 
Iar pentru cei din jurul lor au însemnat tot schimbare, mai bine tolerată sau nu, motivantă sau alarmantă, dar cu siguranță au creat context care să faciliteze o explozie de entuziasm, creativitate, atitudine constructivă și acțiune.

(asta sună a tabloid de lemn, sic!)


Să încercăm și altfel...

M-am trezit de dimineață ezitând puțin să mă dau jos din pat, dar nu cu ura aceea pe alarma care mă trezește din cel mai dulce somn posibil, ci cu dorința de a mai continua, fie și puțin, din inerție un vis, un vis frumos. Acela în care mi se împlinise un vis, o dorință mai veche, în modul în care îmi dorisem dintru început să se împlinească, nu așa cum se mai întâmplă în realitate, ca visul să se realizeze întru totul și în același timp condiționat contextual. Mi se împlinise visul și începusem să-l trăiesc și să-l experiez într-un mod în care mă surprindeam plăcut. Îl trăiam cu o intensitate și cu o hotărâre cu care nu mai simțisem de mult timp. Îl trăiam cu o certitudine și o siguranță demnă de cel mai solid bloc de granit. Îl trăiam aievea.

Am deschis ochii la o vreme și m-am proptit în chiuveta de la baie, beat de fericire, și am descoperit în oglindă pe acel entuziast din visul meu, plin de încredere în sine și în tot ceea ce i se întâmplă. Niște ochi lucioși și o privire pofticioasă de viață. 

Poate să fi fost Madelaine-a de aseară, cu zahărul ei rafinat de super-market, poate să fi fost un cumul de evenimente care au găsit o cale de acces în cortexul meu. Irelevantă orice încercare de psihanaliză, întrucât senzația aceea mi-a rămas vie și activă peste zi și mi-a dat posibilitatea să mă regăsesc așa cum mă știam și mă doream de multă vreme. 

Am un vis!

Ah, și da, asta este foarte important pentru că mă schimbă pe mine!


*****


Inspirația care vine dinăuntru, dorința care găsește exprimare, intuiția că nu există bariere, certitudinea realizării, bucuria împlinirii.
Care este momentul tău de referință, elementul care te-a marcat ireversibil? Cum te influențează astfel încât să rămâi entuziast?

Te-ar putea interesa și:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu