Image courtesy of vectorolie / FreeDigitalPhotos.net
Schimbarea despre care fac anunț în titlu se referă la sustenabilitate și viziune pe termen lung asupra business-ului în industria asigurărilor. Se simte nevoia unor asemenea modificări chiar și în comportamentul comercial al companiilor, dar și al intermediarilor, fie ei agenți direcți ai companiilor sau brokeri de asigurare.
Cu ceva timp în urmă într-o postare anterioară menționam despre o totală transparență în industria asigurărilor care deja se practică la un alt nivel în alte țări. Parte din probitatea acestui principiu este și menționarea comisionului intermediarului de care clientul știe de la stadiul de negociere a poliței, oricare tip ar fi ea.
Pe de altă parte Solvency II este documentul care cuprinde ideea accentuării transparenței pentru asigurători și devine încet-încet un element de implementare și pentru România. Am scris despre Solvency II aici.
Iată că apar semne și la noi care să încurajeze implementarea unui asemenea principiu. Conducerea ASF propune un proiect prin care comisionul intermediarului să fie trecut în procent și valoare absolută pe polițele de tip RCA (despre acest proiect poți citi aici sau aici).
Desigur, fondul pe care s-a grefat discuția este unul foarte alarmant din punct de vedere al business-ului de asigurări, prin practici neloiale și agresivitate de business al unor companii față de celelalte, ducând în timp la un business nesustenabil și la o depreciere serioasă a încrederii consumatorului final, element definitoriu în relația de business. În piață se cunosc aceste lucruri ca un fenomen cu finalitate în beneficiul consumatorului, care alege polița mai ieftină, ignorând aspecte care țin de capacitatea de plată a asigurătorului sau de alte elemente de context. Dar această practică are impact doar pe termen scurt și produce un efect invers pe o perioadă mai lungă de timp.
Mai există o problematică ridicată indirect, dar care nu este nici pe de parte de neglijat. Este vorba despre forțele de vânzări și modelele de distribuție pe care le folosesc companiile de asigurări.
Se constată o tendință de creștere a intermedierii prin brokeri în ultima perioadă, ceea ce duce la reducerea costurilor cu distribuția prin agenți direcți. Efectul asupra acestora poate fi unul de specializare, pentru a putea supraviețui ca și model de distribuție.
Dar brokerii au și ei problemele lor, legate de capacitatea de a promova onest și echitabil produsele și companiile care să răspundă nevoii reale și corect identificate și cuantificate a clientului. De cele mai multe ori, agentul brokerului va promova doar polițele pe care le cunoaște mai bine sau care sunt mai ieftine, interesat fiind de încheierea poliței decât de cel mai bun serviciu oferit clientului.
Consultanța în asigurări abia acum începe să se specializeze într-o zonă confortabilă clientului, însă nu este un fenomen generalizat, iar acest lucru prezintă niște riscuri de ambele părți implicate în acest triunghi: companii și clienți prin broker.
*****
Te-ar mai putea interesa să citești pe acest blog și:
Competenţă şi Antreprenoriat în Consultanţă Financiară
Consultanţi Financiari de Carieră
Profitabilitatea în domeniul consultanţei
Profesionalism vs Autenticitate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu