O precizare lingivistică... Subiect, obiect, sensul va merge în ambele direcții: noi, ca și (potențiali) clienți pe ei ca vânzători, și invers.
De ce-i apreciem pe cei buni? vs De ce ne apreciază ei pe noi?
De ce îi privim cu admirație? Acest aspect este simplu: de multe ori sunt persoane foarte determinate, știu perfect ce vor, au abilități de negociere extraordinare și ne lasă o impresie de profi, în fața căreia ne scoatem și pălăria și banii pentru serviciul și produsul lor.
Ei ne apreciază pentru simplul motiv că suntem o sursă foarte bună de business nou pentru ei, de business actual și viitor, dar de cele mai multe ori pentru că ei își prețuiesc munca atât de mult încât reușesc să ne trateze pe fiecare dintre noi într-un mod unic și potrivit cu felul nostru de a fi, astfel creând o relație care contează.
De ce nu-i apreciem? vs De ce nu ne apreciază ei pe noi?
Nu-i apreciem pentru faptul că sunt dubioși, cum reușesc ei să facă o activitate care este dificilă, iar acum pe criză de-a dreptul imposibilă?, pentru că prejudecata ne îndeamnă să îi privim în mod circumspect, lor le iese mai repede și mai bine decât altora,ceea ce presupune ceva cel puțin esoteric...
Ei nu ne apreciază decât atunci când nu-și privesc activitatea cu profesionalism, ceea ce este rar, pentru că atunci când se întâmplă acest lucru, părăsesc domeniul, și atunci nu mai reprezintă tagma și nici subiect de discuție.
Câteva idei cu care venim de obicei de acasă: A lucra în vânzări este pierdere de timp, total lipsit de perspectivă, poate fi doar unjob sezonier, în niciun caz nu poate fi privit ca o profesie. Iar acestea persistă într-o eră în care profesia de vânzător prezintă toate atributele și atuurile oricărei profesii onorabile și de viitor. Desigur, vor fi mulți cei care vor înfrunta prin fapte aceste idei.
Mai interesant este să pătrunzi în lumea vânzărilor, mai precis a vânzătorilor profesioniști, a celor care nu ar putea face altceva ca actvitate, a celor care înțeleg că au cea mai stabilă și cea mai dinamică profesie și înțeleg perfect alăturarea acestor termeni aparent contradictorii. Lumea celor pentru care target-urile sunt doar repere de autodepășire, lumea celor care apreciază pregătirea profesională și urmăresc să învețe ceva nou în fiecare zi, cu fiecare întâlnire, lumea celor care descoperă și creează oportunități în mod constant.
*****
PS
Un articol pe care îl recomand cu căldură este următorul: Șomajul nu există, al unui antreprenor român, și oferă o perspectivă pertinentă și realistă asupra ideii de a munci și asupra percepției sănătoase despre Profesioniști/Experți din ziua de azi.
Mi se potrivește foarte bine stilul acesta mai nou de a propune idei prin ilustrarea lor în formă de desen, de cele mai multe ori în formă de Mind Map, desen care este filmat în timp real și postat sub forma unui filmuleț pe fast-forward, ceea ce transmite și o stare de acțiune în derulare și apelează și la partea vizuală, care sintetizează în mod eficient pentru majoritatea tipologiilor de oameni într-un stil de învățare foarte comun și atractiv.
Un exemplu găsiți aici, unde se prezintă admirabil percepția asupra timpului.
*****
Despre vânzări pe acest blog v-ar putea trezi interesul:
