Loialitatea e un concept scump, de multe ori chiar de lux. Loialitatea faţă de client, faţă de companie, faţă de produse, faţă de lider, faţă de colegi, faţă de familie. Situaţiile de criză decantează şi stabilizează relaţia între partenerii loiali.
Nu rare sunt situaţiile în care loialitatea este înţeleasă unilateral, în favoarea şefului şi numai atât. Este de la sine înţeles că loialitatea este legată de onoare, de gentlemen agreement, adică un set de reguli există şi funcţionează, iar primul şi cel mai important este reciprocitatea.
Organizaţional vorbind, profitul pare să fie cel care gestionează în dese rânduri loialitatea: îmi produci profit, înseamnă că îmi eşti loial. Însă şi aspectele legate de puterea cu care este investită o funcţie pot să guverneze loialitatea. Este cunoscut un dicton care certifică o stare de fapt: un om care are putere îşi doreşte mai multă putere.
Astfel că loialitatea în consultanţă este strâns legată de etica profesională şi de profilul de consultant, mai precis de abilitatea de a empatiza cu şi PENTRU client, prin firescul lucrurilor şi nu interesat dinspre consultant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu